Acum 4 ani
Îmi vreau verile înapoi.
Fişier:
Comentarii argumente şi cugetări,
Life.
·
Vreau zilele alea în care leneveam pe canapea, în primele zile de vacanţă şi râdeam singură ca o ţicnită amintindu-mi de isprăvile din timpul şcolii. Vreau zilele alea înapoi în care citeam până la 3 cărţi deprimante şi mă trezeam la 11 a doua zi cu nişte cearcăne urâte. Vreau înapoi zilele alea în care îmi luam câte o prietenă în Copou cu rolele şi ne hlizeam vânând băieţi şi ascultând ce prindeam pe la radio. Vreau zilele alea când îmi luam gaşca de braţ şi mergeam în mall la shopping şi pierdeam vremea în Cărtureşi citind cărţi cu poze multe şi râdeam şi cheltuiam vreo două milioane. Vreau înapoi zilele alea în care cu prietena cea mai bună mergeam în parcul din faţa blocului ei şi ne cumpăram pungi de pufuleţi cu ciocolată şi le dădeam nume la fiecare pufulete şi ne imaginam ce s-ar întâmpla dacă băiatul cutare s-ar îndrăgosti de una dintre noi. Vreau înapoi zilele alea în care mergeam dis-de-dimineaţă la câte o colegă şi ne distram toată ziulica şi seara dormeam la ea sau ea la mine. Vreau înapoi zilele alea în care lucram la mate sau scriam poezii pe balcon sau pe balansoarul de pe terasă cu căştile în urechi şi cu soarele torid de august în spate. Vreau înapoi zilele alea în care mă duceam în grădină şi căutam zmeură, coacăze, cireşe, caise, prune şi piersici şi căpşuni şi le mâncam pe terasă în adierea apusului. Vreau înapoi zilele alea în care făceam popcorn şi pierdeam orele la TV în căutare de filme bune. Vreau înapoi zilele alea în care pierdeam vremea aiurea citind ficuri trăznite şi parodii pe net şi crăpam de râs, iar ai mei se uitau ciudat. Vreau înapoi zilele alea în care mă închideam în cameră, supărată că se apropie şcoala şi îmi băgam căştile în urechi şi zbieram melodia mea preferată şi energia îmi revenea. Vreau înapoi zilele alea în care mergeam la cumpărături cu ai mei ca să îmi iau rechizitele şi hainele în ultimile zile de vacanţă şi îi storceam de bani. Vreau înapoi zilele alea în care îmi făceam temele de vacanţă pe ultima 100 de metri şi sunam în toate părţile să aflu de aveam. Vreau ziua aia înapoi în care, plină de stres, păşeam cu ezitare pragul şcolii, şi zâmbind, îmi luam prietenii în braţe şi începeam un nou capitol din viaţa noastră.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
n.jpg)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Poate vrei să-ţi dai cu părerea sau poate să-mi lauzi genialitatea...sau să mă blestemi. Nu contează. Comentează!
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.