Acum 3 ani
Because it is not summer yet...
And because I'm a fucking bitch who got 21 followers. I fucking love myself. And I fucking love you, guys.
Leapşă. Ca să nu ziceţi că nu sărbătoresc. Şi ca să umplu un post în ultima zi de primăvară. Şi să am un post în plus la luna mai. Şi... um, da. Leapşă.
1.Cand ai inceput sa scrii online?
Decembrie 2010.
2. Ce te motiveaza sa scrii pe blog?
Ca să am un loc unde să-mi pot etala ideile fără să mă enerveze careva. Şi faptul că pot exista bloguri făcute din nimicuri, aşa cum e al meu. Şi am de dovedit că pot să întreţin ceva cu responsabilitate.
3. Cum reactionezi la comentarii negative?
Nu cred că am primit ceva de genul până acum, şi cred că ştiu de ce. Discursul meu din bara din dreapta mai jos ţine la distanţă insectele nedorite. Dar dacă aş primi unul... hm. Guess what! I don't care what you think. Tu ai citit, misiunea mea a fost îndeplinită. Ce ai înţeles tu şi ce părere ai... problema ta.
4. Care a fost ideea initiala de la care ai pornit?
Am vrut să am un locşor al meu. Pur şi simplu am văzut un blog drăguţ şi mi-am spus: "Băh. Stai aşa, că-mi fac şi io". Cum am spus blogul e mărunt şi făcut din nimicuri. E pornit din ideea spontaneităţii. Tot ce scriu, scriu pe loc şi fară premeditări.
5.Ce fel de linkuri tii in blogroll?
Bloguri pe care le consider valoroase şi care merită citite. Care-mi fac ziua şi care sunt scrise de oameni geniali.
2. Ce te motiveaza sa scrii pe blog?
Ca să am un loc unde să-mi pot etala ideile fără să mă enerveze careva. Şi faptul că pot exista bloguri făcute din nimicuri, aşa cum e al meu. Şi am de dovedit că pot să întreţin ceva cu responsabilitate.
3. Cum reactionezi la comentarii negative?
Nu cred că am primit ceva de genul până acum, şi cred că ştiu de ce. Discursul meu din bara din dreapta mai jos ţine la distanţă insectele nedorite. Dar dacă aş primi unul... hm. Guess what! I don't care what you think. Tu ai citit, misiunea mea a fost îndeplinită. Ce ai înţeles tu şi ce părere ai... problema ta.
4. Care a fost ideea initiala de la care ai pornit?
Am vrut să am un locşor al meu. Pur şi simplu am văzut un blog drăguţ şi mi-am spus: "Băh. Stai aşa, că-mi fac şi io". Cum am spus blogul e mărunt şi făcut din nimicuri. E pornit din ideea spontaneităţii. Tot ce scriu, scriu pe loc şi fară premeditări.
5.Ce fel de linkuri tii in blogroll?
Bloguri pe care le consider valoroase şi care merită citite. Care-mi fac ziua şi care sunt scrise de oameni geniali.
6. Cum te-a schimbat pe tine blogul?
Mai degrabă ce am schimbat eu la blogspot.
Dar hai.
Pot să mă exprim mai bine, cel puţin în scris. Şi am descoperit oameni brilianţi.
7. Ce asteptari ai in viitor de la blogul tau?
Să rămână neschimbat, oricâtă faimă (nu) ar primi.
8. Cat despre cititorii/vizitatorii acestui blog?
I luff yah, guys. Thanks for reading my shit. Şi cum spun eu mereu: NU CONTEAZĂ, ... COMENTEAZĂ!
7. Ce asteptari ai in viitor de la blogul tau?
Să rămână neschimbat, oricâtă faimă (nu) ar primi.
8. Cat despre cititorii/vizitatorii acestui blog?
I luff yah, guys. Thanks for reading my shit. Şi cum spun eu mereu: NU CONTEAZĂ, ... COMENTEAZĂ!
Goodbye, lullaby
And hold onto this lullaby,
even if the music's gone.
Gone.
(Taylor Swift - Safe & Sound)
Cum am spus, iată postul weekendist.
În ăstea două zile juma' am terminat un sezon întreg de Pretty Little Liars. Am descoperit că pot conecta ecranul enorm, plăsmos, de la vechiul computer defect la laptop. Bay-bay chiorâre de pe scaun, bay-bay spate ţeapăn. Şi iată-mă flufloşită în pătuc, cu un ness dulce şi lăptos, stând pe ace ca nu cumva să fiu "busted" în mijlocul unei scene dubioase.
Sunt enorm de plictisită. Aşa că am preluat exemplul lui Caty şi mi-am făcut o listă "to-do" pentru vară. Nu o voi posta, căci ştiu că nu voi face nici 25% din ea şi nici nu am chef să scriu, dar îmi pot exprima dorinţa sarcastic de solicitantă de a pune ceva pe hârtie. Sună extrem de fishy să auziţi asta de la mine, un couch-potato de incontestat. Dar chiar mă plictisesc. Şi nu am gând să scrolesc toată vara pe site-uri care vor fi date uitării odată cu începerea celui mai greu an şcolar din viaţa mea care se pare că urmează.
Porfa (da, porfa) de chimie (poreclită pigface) ne-a predat vineri reacţii redox. Şi sunt a şaptea, ce naiba. Reacţii de reducere şi oxidare. Noi ar trebui să ştim cum se ţine o eprubetă blestemată în cleşte. Şi nici nu le-a explicat bine. Îmi vine să o strangulez. Nu am priceput n-i-m-i-c. Nimic. Pe lângă asta, tre' să ştim precipitate şi probleme de olimpiadă naţională a opta. I swear, oh, she's so murdered. Hei, tanti, par eu calmă şi timidă, dar eu în mintea mea te-am ucis de vreo cinci ori. În moduri diferit de dureroase.
Că tot vorbii de a opta, mâine tre' să merg cu clasa mea şi cu încă una de a opta să vedem târgul de oferte şcolare. Când mă gândesc la examene, uneori mă întreb, ce s-ar întâmpla dacă fiul lui Tinkăbell şi al lui Dracula (adică charmingul Edward Cullen, dacă nici un bec n-a sclipit în mintea voastră) m-ar răpi şi m-ar duce undeva în Alaska. Nu ar fi chiar aşa de rău. Şi vine vara. I mean, ce stau şi questionez viaţa la vârsta asta fragedă? Mai am între trei şi doişpe luni să mă mai maturizez şi să-mi dau seama ce vreau să cerşesc de la destin. Moamă, ce filozofică pot fi la ora asta.
Eurovisionul m-a plictisit, în mod ciudat. Asta pentru că pe tot parcusul show-ului a trebuit să mă străduiesc să o ţin pe mama trează şi pe frate-miu cu părerea neschimbată (că ESC e betonieră de cool). Pot spune că am râs pe tot parcursul reprezentaţiei Turciei, că am sărit ca o blestemată pe piesa gemenilor mei favoriţi, Jedward, şi că salivam de fiecare dată când îl vedeam pe Eldar. Ştiam deja top cinci (pre-charts never make mistakes), aşa că nu am avut o faţă şocată când am văzut-o pe Loreen cu trofeu'-n mână. Totuşi vroiam Islanda, Irlanda şi Danemarca mai sus, nu la coada cozii. Poor meh. Şi faptul că tipa din Suedia nu arătă nici o emoţie după fiecare 12 puncte acordate la vot, m-a enervat enorm. What. A. Bitch. Adică, câştigi, frate, poate ştiai dinainte, că doar era favorită şi pupată-n fund, dar ăsta e concurs intermeganaţional. Show some enthusiasm (euphoria, in yah case) sau oamenii o să creadă că au dat premiul unui robot.
Well, asta a fost. E devreme, dar mi-e somn din moment ce m-am culcat la două ieri şi la trei alaltăieri. Şi chiar nu-mi plac cearcănele de tip "monday".
xox,
Moi.
Make-up post?
Fişier:
Imaginaţie blestemată,
Shit,
Stuff,
Şcoală
·
Soz, guys. Bănuiesc că ştiţi că Românica a fost impulsionată de şocuri şi furtuni electrice de vreo săptămână, nu? Ei bine, aflaţi că aceste crunte descărcări ale lui Zeus mi-au răpit şi violat internetul. Nu am avut acess la prostia asta de blog cinci zile. Dar iată-mă aici şi acum, scăpată de mânia tezelor, postând şi încruntându-mi creierii pentru voi.
Apropo de teze. La mate am dat-o acum o săptămână şi am luat 8,30. Wanna know why? La mine radical din 144 plus 25 dă 189, nu 169. Evident mi-a ieşit o prostie, şi nu 13, aşa cum trebuia. Proful mi-a scris lângă "Greu la adunare, nu?". Râd eu ce râd şi dau pagina. La ultima problemă, pe care am reuşit să o gândesc corect, am greşit în mod ilogic la calcul. În mentalitatea mea, 12 plus 4 dă 18. Şi am avut calculul ăsta de două ori şi l-am greşit tot de două ori, la subpuncte diferite. Lângă, proful (care are un simţ al umorului incontestabil, orele lui fiind geniale) scrisese: "Mai grav decât am crezut la început. Recomandare: de 3 ori pe zi adunări. GRAV!". Ce pot spune, luam 9 dacă nu greşeam ca fraiera calcule de clasa întâi. Sunt cel mai idiotic creieraş de pe planetă. Cum am putut scrie aşa ceva?
La română am dat-o azi. Şi pot spune că nu a fost cea mai bună lucrare a mea.
Aseară m-am uitat la prima semifinală Eurovision, pe care o aştept de anul trecut, din mai. Keeh. Orice ar fi, eu aştept ESC. Mandinga s-a descurcat ok, din moment ce au avut dificultăţi tehnice (solistei i-a murit casca prin care se auzea negativul şi vocile colegilor săi, şi a trebuit să cânte după sonoritatea din sală). Preferaţii mei au fost Irlanda, Islanda, Finlanda şi Danemarca. Ce pot spune, ţările nordice au gusturi bune. Noi suntem cotaţi la pariuri şi pe pre-charts pe locul 5-6. Dacă iese întradevăr aşa, e bine. Şi aştept semifinala doi de mâne. Can't wait.
Eu şi Mara ne plictiseam azi în ora de tehnologică, şi având Ceaţă, de Miguel de Unamuno cu ea, Mara a decis să facem o compunere ce aparţine curentului numit dadaism. Adică. Deschizi cartea/ziarul/materialul cuvântos la o pagină oarecare şi primul cuvânt ce apare în faţa ochilor îl pui pe hârtie. Noi ne-am împărţit sarcinile (una scria, articula, cerea părţi de vorbire - substantive, verbe, adjective - şi adăugând cuvinte de legătură, iar cealaltă deschidea cartea şi zicea prima parte respectivă ce-i sărea în ochi), inversându-le din când în când. Şi iată ce cuvântare ciudoasă a ieşit:
Orfeule, să nu-ţi abaţi hotărârea vie. Să dovedeşti că mă împingi de pe modă fără să apară jumătate de ceas. De ce nu mă însor cu cititorii mei? De ce nu ar fi trebuit să pun mâna pe cuvinte, fără să le cumpăr? Obrazul fetei e generos, treierat şi mincinos. Tu nu te-ai întors, când, în sălaşul tuturor iluziilor, eternitatea a plecat. Nu mă înţelegi, nu ai un protagonist bucuros! Vrei să trăieşti cu mine, în tristeţea limbii spaniole.
Avea oare o animalitate aparte, ce mi-a apărut mintenaş în cârciuma fenomenal de copilăroasă? Îmi faci pe plac când închizi oamenii proşti şi mă sinucid fără să mă văd cu un câine. Nebunii din reuniunea de spanioli se întâmplau să fie trei nunţi.
Simt că stau de vorbă cu propia mea existenţă a dumitale. Prefaţa m-a hăituit din oglindă de când m-am înrudit cu fraza. Îmi place să mă laşi să văd dragostea din rândurile din mijlocul celor cincizeci de condimente. Şi, carevasăzică, tot nu puteţi să vă înţelegeţi cu bărbatul scrisorii, ceaţa.
Prudenţiu izbuteşte dezamăgitor să-şi înveşmânteze carnea cu carne semiprofană şi să mănânce poligonul cel mai simplu, cel mai resurscitat. Mă plimbai pe drumul rău ce se cunoştea drept fiind Paparrigopulos.
Ce era lumea fără dezamăgirea reflexiei duble, devenită blândă ştire? Sugerez să credem în Domnul care face pedeapsa să pară însărcinată. Nu s-a îndoit de amintirile eliberate de hazard, îndrăznind să se aducă singurătatea avansată. Nu vreau să aud pumnul ce îmi este şi mie muncitor şi curios.
Fătuca din parantezele ascunse comunica cu căţeluşul zămilisit fără bietul Domingo. M-ai însoţi în graţia prostiilor şi să mă recunoşti în aceeaşi noapte, dar niciodată nu o să uit să ţin ochii în tânărul joc al timpului.
Tadaaaah. A fost superdistractiv, iar la unele fraze am râs cu lacrimi.
Plănuiam ca postul ăsta să fie mai lung, dar din moment ce am fost UFO pentru ceva zile şi nici nu ştiu cum mai merg trebuşoarele online, trebuie să recuperez. Voi posta probabil în weekend.
Fulgerătură
 |
| Finally someone understands how I feel. |
Last night was a blast. Mi-am stors sufleţelul uităndu-mă la un episod Naruto vechi pe animax, pe care îl văzusem acum trei ani. Am plâns la propiu, amintindu-mi de copiliţa de 10 ani care aştepta în fiecare seară la 8:30 episodul la TV ca după aia să-l revadă din nou, în engleză, online, ca să-şi îmbunătăţească engleza. Şi acum nici nu îmi amintesc numele personajelor. E trist. M-a apucat o melancolie imensă.
Apoi am început să cânt ca o nebună în timp ce încercam diferite coafuri (am precizat că mi-am lăsat părul lung? E pe undeva la mijlocul braţului). E un avantaj că stau la casă, într-un cartier cam goluţ, undeva după un deal.
Am făcut o baie la miezul nopţii, cu multă spumă, experienţă pe care am vrut să o încerc de când mă ştiu, în timp ce purtam o conversaţie adorabilă cu Katy (pe care am ţinut-o la textuit mesaje până la unu). Era să-mi scap telul în apă. :<
Am scrolit vreo oră pe weheartit cu un ceai dulce de fructe de pădure lângă mine (era să mor de frică coborând în bucătărie pe întuneric, ca să mi-l fac).
Am văzut "Friends with Benefits" cu J. Timbălake şi Mila Kunis. Bine că eram singură acasă, căci părinţii mei au ciudatul trend de a intra în cameră fix în mijlocul unei sex-scene dintr-un film inocent. Şi filmul ăsta e full de scene dinastea. Hm. Filmul a fost aşa şi aşa.
M-am uitat la Disney Channel până la trei, comentând ironic cu voce tare fiecare replică din episoade. Am prins o frântură din micii Zack şi Cody şi un episod lame din Hannah Bannanah.
Am adormit pe la patru, în camera părinţilor mei, întinsă invers pe patul dublu, încâlcită sub pătura uriaşă.
Ai mei nu au venit încă şi mi-am făcut o cafea tare ca să pot să stau şi noaptea asta să termin Percy Jackson şi Olimpienii, cartea a patra. Şi eventual să-mi fac tema la fizică. Şi poate să învăţ la română.
Brolişorul meu a câştigat o medalie de argint la concursul de care am spus în postul anterior. A câştigat trei meciuri din patru. Proud, but not enuff.
Vreţi ceva super cool? Căutaţi sounDtrackul The Hunger Games fanmade al lui unofficialscore pe youtube. Tipul e genial. Melodiile sunt intrumentale şi sună clasic şi modern în acelaşi timp. Are câte o piesă pentru fiecare scenă din cărţi şi se potrivesc perfect momentele muzicale cu cele ale acţiunii. Dar nu e nevoie să fi citit cărţile ca să ascultaţi. Oferă capacitate maximă de gândire. Am scris cel mai tare fanfic evă cu fundalul ăsta.
G'night folks. G'night for you, only.
Last saturday night.
Fişier:
Comentarii argumente şi cugetări,
Leapşă,
Shit,
Stuff
·
Dacă eram o lună - octombrie
Dacă eram o zi a săptămânii - joi
Dacă eram o parte a zilei - miezul nopţii
Dacă eram o virtute - puterea de a-şi păstra calmul
Dacă eram o virtute - puterea de a-şi păstra calmul
Dacă eram un viciu - tăiatul venelor
Dacă eram o planetă - Saturn
Dacă eram un lichid - vin roşu
Dacă eram o stare a vremii - ploioasă
Dacă eram un instrument - vioară
Dacă eram un sentiment - frământare şi presiune
Dacă eram un gest - întorsul spatelui
Dacă eram un sunet - scrâşnit de oase sfârmate
Dacă eram un cântec - The Hanging Tree - Sam Cushion şi Rachel Macwhirter
Dacă eram un simbol - simbolul Talismanelor Morţii. HP related.
Dacă eram un oraș - fictiv? Mystic Falls. real? London.
Dacă eram un gust - coajă de lămâie
Dacă eram o planetă - Saturn
Dacă eram un lichid - vin roşu
Dacă eram o stare a vremii - ploioasă
Dacă eram un instrument - vioară
Dacă eram un sentiment - frământare şi presiune
Dacă eram un gest - întorsul spatelui
Dacă eram un sunet - scrâşnit de oase sfârmate
Dacă eram un cântec - The Hanging Tree - Sam Cushion şi Rachel Macwhirter
Dacă eram un simbol - simbolul Talismanelor Morţii. HP related.
Dacă eram un oraș - fictiv? Mystic Falls. real? London.
Dacă eram un gust - coajă de lămâie
Dacă eram o aromă - vanilie şi scorţişoară
Dacă eram o culoare - vermillon
Dacă eram o parte a corpului - călcâi
Dacă eram un accesoriu - brăţară
Dacă eram un produs de machiaj - creion dermatograf
Dacă eram o materie - sânge
Dacă eram un personaj de desene animate - Daria, personaj eponim
Dacă eram o formă - triunghi
Dacă eram un număr - 87
Dacă eram o mașină - Mini Cooper
Dacă eram o haină - blazer... sacou. Dar blazer sună mai bine.
Cred că am mai făcut-o cândva, acum mult timp, dar îmi place genul ăsta de leapşă, so, yea, I enjoyed it.
Dacă eram o culoare - vermillon
Dacă eram o parte a corpului - călcâi
Dacă eram un accesoriu - brăţară
Dacă eram un produs de machiaj - creion dermatograf
Dacă eram o materie - sânge
Dacă eram un personaj de desene animate - Daria, personaj eponim
Dacă eram o formă - triunghi
Dacă eram un număr - 87
Dacă eram o mașină - Mini Cooper
Dacă eram o haină - blazer... sacou. Dar blazer sună mai bine.
Cred că am mai făcut-o cândva, acum mult timp, dar îmi place genul ăsta de leapşă, so, yea, I enjoyed it.
De plictiseală am început să mă uit la Pretty Little Liars, din cauza lui Katy care aparent vrea să mă corupă. Nu a reuşit, din moment ce vroiam să scrolesc prin serialul ăsta din vara trecută.
Altceva? Ei bine, ieri în timp ce răsfoiam neinghegul, am dat peste o "ghicitoare" de-a lui Einstein, despre care el a spus că 98% din populaţia lumii nu va reuşi să o dezlege (fără foaie). Eu am făcut-o, ce-i drept în aproximativ o oră şi cu foaie. V-o las aici în caz de vreţi să vă testaţi capacitatea cerebrală.
The question is: Who owns the fish?
Hints:
The Brit lives in the red house.
The Swede keeps dogs as pets.
The Dane drinks tea.
The green house is on the left of the white house.
The green homeowner drinks coffee.
The person who smokes Pall Mall rears birds.
The owner of the yellow house smokes Dunhill.
The man living in the center house drinks milk.
The Norwegian lives in the first house.
The man who smokes Blend lives next to the one who keeps cats.
The man who keeps the horse lives next to the man who smokes Dunhill.
The owner who smokes Bluemaster drinks beer.
The German smokes prince.
The Norwegian lives next to the blue house.
The man who smokes Blend has a neighbor who drinks water.
Apropo de capacitate cerebrală, m-am uitat la finala de la Românii Au Talent şi am văzut câştigătorul. Dar înainte de anunţarea lui, am văzut şi numărul lui, care m-a lăsat gură-cască. Tipul, Cristian Gog, are ceva putred în capul şi în venele alea. Mi-a plăcut, sincer, şi, deşi sunt multe discuţii negative pe tema asta, cred că merită premiul. Mentalismul m-a pasionat mereu. Nu-l înţeleg pe deplin, dar din câte îmi spune tata, care se pricepe cât de cât, se pare că-l percep diferit faţă de alţii. Nu ştiu, după experienţa mea cu visatul lucid (post mai vechi, check it out) percep diferit creierul uman. Şi uneori cred că înţeleg cum funcţionează. Nu la nivel anatomic, ci ce se întâmplă în spatele anatomiei şi a ceea ce ni se înfige pe gât la orele de biologie. Şi cred că creierul (scuzaţi dubla cacofonie) poate performa la nivel paranormal. Doar că noi nu ştim cum să îl ridicăm şi cum să-l folosim la acest nivel. Putem, dar în acelaşi timp nu putem.
Am văzut săptămâna trecută filmul "The Butterfly Effect". Pare extrem de clişeic şi SF dacă nu priveşti în spatele replicilor şi a cadrurilor, fiind plin de înjurături şi chestii murdare. Un tip cu probleme mintale călătoreşte în timp şi niciodată nu reuşeşte să fie fericit, huh? Wrong. Asta e doar povestea, coverul. Efectul "zbor de fluture" e un concept complex. E teoria haosului, care s-ar traduce pe limba noastră cam aşa: O bătaie fragilă de aripi de fluture într-o parte a globului poate cauza (sau se desfăşoară în acelaşi timp cu) un uragan imens ce şterge jumătate de planetă din peisaj. Tipul, care în copilărie a trecut prin multe, are o problemă legată de memorie. Are nişte "black-outs". În mijlocul "acţiunii" partea cerebrală ce se ocupă cu memoria cedează şi el se trezeşte după ceva timp ca după un somn sau un leşin fără să-şi amintească nimic din ce s-a întâmplat. Pentru a-l monitoriza şi pentru a-l ajuta, mama sa îi dă un jurnal ca să-şi poată scrie trăirile, la vârsta de şapte ani. La paisprezece ani, după nişte accidente oribile, se mută din oraş, lăsând fata de care se îndrăgostise în urmă. La aceeaşi vârstă, "black-outs-urile" se opresc. La facultate, el găseşte vechile jurnale, şi, citiindu-le, îşi dă seama că se poate întoarce în timp, schimbând totul, doar în scenele în care memoria îl lăsase. Dar de fiecare dată când schimba timpul, viaţa unuia dintre prietenii săi era schimbată radical, în rău, din cauza accidentelor pe care ei le avuseră în copilărie/adolescenţă. Nu reuşeşte să fie niciodată fericit cu fata pe care o iubeşte. În modul acesta, el acumulează peste 120 de ani de viaţă în corp de 20-21 de ani. Îşi dă seama că, pentru a salva pe toată lumea, e nevoie să schimbe ceva de la rădăcină, anume să nu o mai cunoască niciodată pe fata respectivă. Crazy, huh? Pe mine m-a impresionat filmul şi mi-am promis că dacă nu ajung jurnalistă sau scriitoare mă duc la psihologia de genul ăsta. Pe creier în mod direct.
Am văzut şi Bridge to Terabithia, la care am plâns. Bine, la început plângeam de fericire şi de entuziasm la vederea unui Josh Hutcherson cu doi ani mai mic ca mine. Nici nu ştiu ce să comentez la filmul asta. Că numai copii şi adolescenţii au lumea lor? Că imaginaţia poate crea totul? Că nu e bine să te hrăneşti din vise? Că există universuri paralele? Că totul are semnificaţia sa? Nu ştiu. E un film din care poţi să extragi multe.
Vă recomand ambele filme, primul e mai bine să-l vezi singur, iar al doilea cu cineva drag, cu familia eventual. Dar merge bine şi singur.
Post lung. Să vă îndopaţi bine cu prostiile mele weekendul ăsta.
That's it, my sweet potatoes and carrots. I'll see ya soon.
To the each drop of sun out there
Because we were born to die.
Am fost jumpy toată ziulica azi. E caaald. Şi nu ştiu ce să scriu.
Îmi e foame. Mereu. ('That's niallry!')
Vreau să scriu şi nu ştiu ce.
Bine. Staţi să dau o tură prin celelalte bloguri învecinate să văd ce pot să ciordesc.
Am găsit. Se numeşte "Primele 100 de cuvinte" şi e ciordită de la Rose. Trebuie să scriem 100 de cuvinte din cartea pe care o citim acum, la moment, actual, în aceste timpuri căldurii. Eu citesc "Percy Jackson şi Olimpienii: Bătălia Labirintului (a treia carte dintr-o serie de cinci), în format e-book în engleză (pe telefon) *pirating around: I didn't do anything wrong... I just illegaly downloaded a few e-books w/out paying them...*. Iată începutul cărţii:
The last thing I wanted to do on my summer break was blow up another school. But there I was Monday morning, the first week of June, sitting in my mom’s car in front of Goode High School on East 81st.Well, nu am găsit în română nicăieri, so this tha english one, obvi. Cartea e genială. Cărţile, toate cinci, sunt geniale. Vi le recomand cu inima deschisă... doar că nu le-am văzut în librării, deşi am citit undeva că au fost lansate în română în 2009. Eu le citesc în engleză şi savurez fiecare bucăţică.
Goode was this big brownstone building overlooking the East River. A bunch of BMWs and Lincoln Town Cars were parked out front. Staring up at the fancy stone archway, I wondered how long it would take me to get kicked out of this place.
“Just relax.” My mom didn’t sound relaxed. “It’s only an orientation tour.
And remember, dear, this is Paul’s school. So try not to…you know.”
“Destroy it?”
“Yes.”
Şi ceva rapid cu gifuri ca să umplu postul:
Când ascult One Direction:
Când găsesc un fan (directioner):
Când găsesc un fan 'fals', care nu ştie nimic despre ei (directionator):
Când cineva spune că favoritul lor e x şi că nu-i place de ceilalţi:
Când un hater spune "Fuck them!"
Cum fangirl-uiesc:
Când am aflat că ei nu vin în România:
Lepşuţe
Fişier:
Leapşă
·
1. Ţi-ai fii dorit să ai alt nume/prenume ?
Da... numele meu real e chiar aiurea.
2. Stii să înoţi ? Cum te împaci cu apa ?
Sunt la avansaţi la cursuri. Mă rog, înot doar vara. Iar apa mă iubeşte şi eu o iubesc pe ea. Sunt zodie de apă, ştiaţi? Dar nu beau mai mult de un litru pe zi. Ştiaţi că 70% din corp e apă? Şi...um da.
3. Ai compus vreodată negativ la o melodie ?
Sau ai scris vreodată versuri pentru o melodie ?
Am tendinţa de schimba versurile melodiilor mele favorite. Sau dacă nu ştiu versurile, zic cuvinte la nimereală pe ritm. Şi am scris odată nişte versuri şi ceva note, dar am lăsat-o baltă.
4. Care este ultimul film văzut la Cinema ?
The Hunger Games.
5. Cea mai mare sperietură pe care ai avut’o ? Care a fost motivul ?Fredonam liniştită prin casă, îndreptându-mă spre bucătărie, când deodată Hamster sare de după un fotoliu şi scoate un ţipăt animalic. Eu, slabă de înger, mă scurg frumuşel pe jos şi dau cu capul de masă. Nu mi-am recuperat respiraţia decât după vreo cinci minute.
6. Cât timp ai ascultat o melodie preferată?
Am ascultat Moments de One Direction o zi întreagă. Practic am violat butonul de replay.
7. Ultimul tău lucru făcut din nebunie ? Din ce motiv ?
7. Ultimul tău lucru făcut din nebunie ? Din ce motiv ?
Azi i-am furat lui frate-miu acadeaua nedesfăcută din mână. Am ajuns să fur bomboane de la copii mici...
8. Cel mai prost lucru făcut de tine în ultima vreme ?
Tema la mate.
Încă una, my dear fellows.
1. Ce speli prima dată la duş?
Cada.
8. Cel mai prost lucru făcut de tine în ultima vreme ?
Tema la mate.
Încă una, my dear fellows.
1. Ce speli prima dată la duş?
Cada.
2. Care e culoarea ta de helancă preferată?
Gri.
3. Îţi place cafeaua?
I luvs it. Dulce, cu lapte.
5. Cum te simţi acum?
Mediocru.
Mediocru.
6. Care e ultima literă din numele persoanei de care esti îndrăgostit/ă?
n.
7. Care e ultimul vis pe care l’ai avut?
Eu organizam nunta lui Louis Tomlinson.
8. Ai putea mânca o lună întreagă felul tău de mâncare preferat fără să te saturi de el?
Nup. Am nevoie de mâncare varioasă.
9. De ce ai o poftă puternică acum?
Haribo.
10. La ce te gândesti când auzi cuvântul “varză”?
O plantă cu frunze.
O plantă cu frunze.
11. Ai numărat vreodată până la 1000?
Nu.
12. Muşti sau lingi îngheţata?
Nu pot să o muşc, că-mi îngheaţă dinţii, deci o ling.
13. Foloseşti emoticoane?
Ocazional, în mesaje, dar aproape niciodată pe blog sau în e-mailuri.
Ocazional, în mesaje, dar aproape niciodată pe blog sau în e-mailuri.
14. Câte dormitoare are casa ta?
4.
15. Ai cunoscut vreodată o celebritate?
Nope...
16. Îti place brânza?
De care?
17. Care e ultima melodie de care ai fost obsedat/ă?
Toxicity de System Of A Down
18. Câte ţări ai vizitat?
Trei. Grecia, Bulgaria şi Românica.
19. Sunt părinţii tai stricţi?
Uneori.
20. Ai sări cu paraşuta/parapanta/planorul?
Dup.
21. Ai lua masa cu George W. Bush?
Nu.
22. E ceva strălucitor în camera ta?
Colţul cu bijuterii. Şi oglinda.
23. Închiriezi filme?
Nope.
24. Unde vei merge sâmbată seara?
La somnic.
La somnic.
25. Ouă albe sau maro?
Albe?
Albe?
26. Îţi place muzica?
Depinde ce fel de muzică.
Depinde ce fel de muzică.
27. Ai mers vreodată cu trenul?
Nu.
28. Ce zi a săptămânii e?
Sâmbătă.
29. Ce ai mâncat la prânz?
Nu am luat încă prânzul.
30. Ce face mâine prietena ta cea mai bună?
Habar nu am.
Habar nu am.
31. Ai vazut filmul The Butterfly Effect?
Nu e ăla în care joacă mini-Logan Lerman? E pe lista mea de văzut.
Nu e ăla în care joacă mini-Logan Lerman? E pe lista mea de văzut.
32. Ce crezi despre Yankees?
Sunt în regulă.
33. Ai părul ondulat?
Da. Şi mândră de el.
Da. Şi mândră de el.
34. Când ai plâns ultima dată?
La "The Hunger Games", când a murit Rue.
La "The Hunger Games", când a murit Rue.
35. Ai intrat vreodată într’un zid?
Da. Geamuri, stâlpuri, ziduri...
Da. Geamuri, stâlpuri, ziduri...
36. Anotimpul preferat?
Toamna.
Toamna.
37. Adormi cu televizorul deschis?
Nope.
Nope.
38. Ai băut vreodată alcool direct din sticlă?
Da.
Da.
39. Crezi că eşti batrân/ă?
Nu.
Nu.
40. Ţi’e frică de întuneric?
Depinde de oră şi de mood.
Depinde de oră şi de mood.
41. Îţi place viaţa ta momentan?
Nups.
Nups.
42. Baţi în lemn?
Da, dacă am în preajmă.
Da, dacă am în preajmă.
43. Ai o vedere bună?
Nu :\
Nu :\
44. Poţi să faci hula hoop?
Nu...
Nu...
45. Unde sunt părinţii tăi?
În camera alăturată.
În camera alăturată.
46. Ai fost vreodată sarutat/ă în lift?
Nu, dar pare o experienţă interesantă.
47. Care e următorul CD pe care îl vei cumpăra?
Nu am nici cea mai vagă idee.
48. Ai intrat într’o încăpere pe fereastră vreodată?
Da. Heeh.
Nu am nici cea mai vagă idee.
48. Ai intrat într’o încăpere pe fereastră vreodată?
Da. Heeh.
49. Ce ai cumpărat ultima dată?
Pepsi.
Pepsi.
50. Cât de des vorbeşti la telefon?
Des.
Des.
51. Eşti într’o relaţie complicată?
Nopes.
Nopes.
52. Ai pus piedică cuiva vreodată?
Da...multora.
Da...multora.
53. Foloseşti beţişoare chinezesti?
Noes.
Noes.
54. Ierţi prea mult?
Da.
Da.
55. Deţii o armă?
Nope.
Nope.
56. Ai fost vreodată într’un castel?
Da..
Da..
57. Îţi place părul tău?
Îl iubesc numai după ce îl spăl. După aia, a doua zi, arată ca un cuib de bufniţe.
58. Îţi place de tine?
Nu tocmai.
Nu tocmai.
59. Eşti mai apropiat/ă de mami sau de tati?
Depinde de situaţie.
Depinde de situaţie.
60. Ţi’a plăcut leapşa asta ?!
Da.
Da.
Spiral
Fişier:
Music.
·
Sometimes we only live for the here and now
Sometimes we're lonely
Sometimes we feel we need a place to be grounded
Or fly away again
I will fly away again
Oh, I will fly away again
I feel rain pouring down
I wait to rot away
Live again
Here forever
The spiral never ends
Why are we feeling something's familiar around us?
Are we just dreaming?
Always we search for the answers but nothing is found
We'll fly away again
I will fly away again
Oh, I will fly away again
I feel rain pouring down
I wait to rot away
Live again
Here forever
The spiral never ends
Rot away
Live again
Here forever
The spiral never ends
I feel rain pouring down
I wait to rot away
Live again
Here forever
The spiral never ends
Rot away
Live again
Here forever
The spiral never ends
It never ends
I will fly away again
Oh, I will fly away again
Îmi place şi videoclipul (e fanmade). Se potriveşte cu melodia superbine.
Iridescenţă şi exolaţie
Bate cu târnăcopul curcubeul masochist
în rămăşiţele exolate ale crucişului de apă.
Cum lumea din ziua de azi face insolaţii peste insolaţii, eu fac exolaţii. Adică mă răcesc la lumina soristă. Mă răcesc când văd piele dezgolită, ochelari de soare şi haine lălâii. Mă răcesc când văd 36 de grade la termometrul din colţul geamului, care încă mai poartă urme de spumă de la decoraţiile crăciuniale. Mă răcesc când văd sutele de verzi de afară. Şi mie îmi spui că e doar mai.
în rămăşiţele exolate ale crucişului de apă.
Cum lumea din ziua de azi face insolaţii peste insolaţii, eu fac exolaţii. Adică mă răcesc la lumina soristă. Mă răcesc când văd piele dezgolită, ochelari de soare şi haine lălâii. Mă răcesc când văd 36 de grade la termometrul din colţul geamului, care încă mai poartă urme de spumă de la decoraţiile crăciuniale. Mă răcesc când văd sutele de verzi de afară. Şi mie îmi spui că e doar mai.
Şi totuşi ştiu că timpul nu se opreşte pentru nimeni, mai ales pentru o copilă cu aracet mucegăit în cap, ca mine.
Coralitatea lucrurilor e cam corală.
Mă refer la culoarea coral. Nu e drăguţă? E culoare de vară. Vară, care pedalează pe secundarul calendarului în paşi de zile. De pomeneşti cu sfărşit de iunie în cap, cu medii în punctul terminus şi ghiozdan gol în spate.
Ghiozdanul meu e grena. Cam ca sângele ce-mi zvâcneşte în cap cu fiecare gând împuşcat, mirosind ciudat a ars. Cam ca ceea ce-mi curge mie prin venele vânăt de vineţii. Vineţii.
Mâinile mele erau vineţii acum patru luni. Vineţii. La fel ca scoarţele sfâşiate, dezmembrate şi descopertate ale jurnalului meu ce zace undeva sub scândura de lângă pat umplut cu minuni irealizabile, necioplite şi iridescente.
Iridescente. Cam ca mai. Cam ca titlul acestui post.
Şi ăsta a fost o ireproşabilitate rotundă de-a mea. Am început cu titlul şi am terminat cu titlul. În mod sarcastic şi ironic, of course. Tipic mie. Încep să mă sperii chiar eu pe mine. It seems that my zweet pipăl want moar ghif poasts. They will get one. Soon.
Şi ăsta a fost o ireproşabilitate rotundă de-a mea. Am început cu titlul şi am terminat cu titlul. În mod sarcastic şi ironic, of course. Tipic mie. Încep să mă sperii chiar eu pe mine. It seems that my zweet pipăl want moar ghif poasts. They will get one. Soon.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
n.jpg)
