Leapşă no2.

0
COM
De la Rose.
Trebuie să scriu un decalog al principiilor mele, pe bază de afirmaţii.

1. Orice ai fi, fi unul bun. E şi sub titlul blogului. Mă consider diferită şi cred că sunt un exemplar bun din specia mea. E mottoul meu.

2. Tot răul spre bine. Am tendinţa să fiu pesimistă/optimistă în situaţii în care trebuie să fiu exact invers. E un principiu pe care îl respect şi la care mă gândesc mereu.

3. Dacă vrei o lume perfectă, cumpără-ţi un echer şi trasează-ţi-o! Munceşte pentru bunăstarea ta, fericirea, mulţumirea şi suratele.

4. Nu judeca o carte după copertă. Always true. Doesn't need comment.

5. Pune-te în pielea altora şi gândeşte-te la situaţia lor . Lucru pe care încerc să-l fac mereu.

6. Găseşte-ţi timp pentru tine. Lucru pe care să-l fac mereu. Imma lazy bum.

7. Gândeşte înainte de a vorbi. Nu prea îmi iese. Arunc cu cuvinte de parcă aş fi automat de mingi de tenis.

8. Nu minţi, asumă-ţi responsabilităţi şi priveşte lucrurile direct.

9. Ascultă-ţi inima în aceeaşi măsură cu mintea. Prea mult dintr-o parte strică balanţa şi poate ruina cam tot. True experience.

10. Visează, la posibil şi imposibil. Şi crede!. Cea mai importantă. Regula mea de aur. Visează şi crează-ţi o realitate a ta. Dar nu exagera, căci sfârşeşti dureros.

Leapşă no1.

0
COM
Am găsit-o pe wittyprofiles. Mi s-a părut faină. Am multe leapşe de luat. Mai urmează. Şi am primit un "Sweet blog award" de la Rose. Mersii!


If Your Life Was A Movie
What would the soundtrack be?
_______________________________


So here's how it works:
1.) Open your library (iTunes, Media Player, all the rest...) (eu voi folosi telefonul pe modul shuffle din moment ce pe laptopul ăsta nu este muzică bună)
2.) Put it on shuffle
3.) Press play
4.) For every question, type the song that's playing
_____________________________________________
Opening Credits: Limp Bizkit - Behind Blue Eyes
Waking up: Blackmore's Night - Way to Mandalay
First day of school: Godsmack - Voodoo
Falling in love: Sick Puppies - You're Going Down (tru'!)
Breaking up: One Direction - Another World (dis song is about make-up sex... owkeeey...)
Studying/Working: Disturbed - Down with the Sickness
Life: Alice Nine - White Prayer
Meeting Important Characters: Five Finger Death Punch - Bad Company (cool.)
Mental Breakdown: Disturbed - Ten Thousand Fists
Sunny Day: Nickelback - How you remind me
Rainy Day: Godsmack - One Rainy Day (WAAAH! c-C-c-Combo!)
Party Music: P.O.D. - Youth of the Nation
Driving: Saliva - Click Click Boom
Sleeping: Disturbed - Another Way To Die (...Wicked)
Crying: Drowning Pool - 37 Stitches (Match!)
Laughing: Papa Roach - Getting Away with Murder
Nightmares: Avenged Sevenfold - Nightmare (owkay. Something is fishy here. C-c-C-combo!)
Flashback: 3 Doors Down - Round And Round
Family: System Of A Down - Chop Suey!
Friends: 30 Seconds To Mars - The Kill
Wedding: Good Charlotte - I Just Wanna Live (oh, the irony!)
Birth of child: System Of A Down - IEAIAIO (this comes from I D E A L I Z A T I O N. Nice said)
Final Battle: One Direction - I want
Suspance: Godsmack - Time Bomb (pure match!)
Death Scene: Good Charlotte - Keep Your Hands Off My Girl
Funeral Song:  Escala - Palladio (this really matches)
End Credits: the GazettE - Hakuri




O dau mai departe la toţi cei ce o văd.

Lucid dreams.

4
COM
Sâmbăta asta am un concurs judeţean de română combinată cu religie, so azi şi mâine chiulesc "pe gratis", pentru învăţat. Învăţat, suuuuure.
Azi dimineaţă m-am trezit pe la nouă, şi amintindu-mi de un post de pe 9gag despre visatul controlat, am decis să încerc şi eu. Warning: dacă nu aveţi creierul pregătit pentru explicaţii foarte încâlcite, don't read further.

Acolo zicea să încerc faza după un somn adânc de 6-10 ore. Păi mă culcasem la 23:30 şi m-am trezit la 9. Bifat. După aia, zicea să stau nemişcată, să-mi golesc mintea şi să mă concentrez pe respiraţie sau pe bătăile inimii. Greu, din moment ce în cap mi se tot repeta refrenul de la 1D - One Thing. Well, I managed to do that, after some tries. Trebuia să fac asta timp de 15-30 de minute, timp în care nu trebuia să mă mişc, deschid ochii sau să "interacţionez" cu petele colorate din spatele pleoapelor (ştiţi voi, ălea care apar când vă apăsaţi ochii). Mie mi-a luat aproape o oră, după ceasul meu biologic, să intru în starea "semi", între somn şi veghe. Şi nu mi-a reuşit calumea, dar am făcut ceva. Visam chestii pe care mi le propusesem înainte de experiment, dar erau gri, neclare şi ceţoase. Prima oară eram la un foc de tabără, împreună cu cine îmi propusesem să mă întâlnesc. A dispărut foarte rapid, trezindu-mă din nou cu ochii închişi, în aceeaşi poziţie înainte de "vis". M-am concentrat din nou şi am apărut într-un loc şi mai vag, într-un sat dărăpănat, nelocuit şi eram, creeeed, cu cine vroiam să mă întâlnesc. Ne ascundeam de ceva. Nu m-am gândit niciodată la acel sat ca fiind o "destinaţie", dar am întâlnit personajul, deci a mers pe jumate. M-am "trezit" din nou, în aceeaşi stare semi, şi după o concentrare şi mai mare, dacă e posibil, am intrat în al treilea vis, cel mai ciudat, cel mai lung, pe care nici nu mi-l amintesc bine. Era parcă o pajişte, iar eu eram undeva sub un copac imens, s-a întâmplat ceva şi a început să plouă tare. Cineva era în faţa mea şi m-a îmbrăţişat tare. Tare. Doamne, parcă a fost real. E o senzaţie pe care o simt şi acum, ore după. Şi am bănuiri în privinţa identităţii persoanei. Cât despre cadru, e un peisaj pe care mereu mi l-am imaginat şi pe care am vrut să-l văd dintotdeauna. Un detaliu pe care am uitat să-l precizez: după fiecare "trezire" simţeam nevoia să mă mişc şi nu realizam că visasem, ci simţeam nevoia să mă concentrez pe respiraţie mai departe. Şi tremuram. Dar am rezistat. După al treilea vis, mi-a dispărut concentrarea şi am simţit ceva ce lipsea. Mi-am deschis ochii. Bineînţeles, eram la mine în cameră, dar culorile erau mult mai puternice şi mai stridente (din cauza contrastului cu visele, cred).

Vreau să mai experimentez chestia asta, poate îmi iese bine. Durează prea mult şi e extenuant. Poate mă perfecţionez. Also, dacă vreţi să încercaţi, informaţi-vă mai întâi. Dacă nu o faceţi bine, puteţi rămâne în paralizie de somn (adică nu vă puteţi trezi) sau să visaţi chestii îngrozitoare, dacă vă e frică. Şi trebuie ceva concentrare să-ţi menţii mintea goală, să nu te gândeşti la nimic.

Bye folks.

O leapşă

3
COM
O leapşă de la Rose, că nu am mai pus una de mult timp.


1. Scrie 3 lucruri pe care sigur le vei face maine. 
Voi merge la concursul Spoken English
Voi scrie ceva, orice.
Voi mânca. Nutella preferabil.

2.Scrie 3 dorinte care nu ti s-au indeplinit inca.
Nu m-am întâlnit cu cei de la One Direction.
Nu mi-am primit scrisoarea de la Hogwarts.
Nu am cont pe Pottermore. Încă. Iar asta sigur se îndeplineşte (în aprilie!)

3.Scrie primul cuvant care iti vine in minte.
Fluflă.


4.Ce auzi in acest moment?
One Direction -  Moments şi hârâitul rablei ăsteia de Asus.

5.Daca ai putea pleca in vacanta cu orice scriitor/scriitoare, pe cine ai lua cu tine?
L. J. Smith.


6.Care e cea mai iesita din comun activitate a ta ?
Uitatul în gol cu spatele sprijinit de calorifer. Pot face asta cu orele.


7.De cine te-ai speria : stafia lui Michael Jackson sau de Britney Spears tunsa la chelie?
Stafia lui MJ tunsă la chelie.

8.Scrie ceva de incheiere...
Whoah, I actually had fun. C ya 'round.

Stuff & daily news.

0
COM
Încă nu mi-am reparat laptopul. Şi m-am furişat din nou la rabla de Asus a tatei. Let's see what I did this week.

M-am uitat sâmbătă la ESC - selecţia naţională. Şi încă nu pot să fucking cred cine s-a calificat. Hawly deep shets. Mandinga. Really? Doamne, Dumnezeule. Ţară de manelişti ce sunteţi. Şi erau toate melodii bune, dar nuuu, a trebuit să meargă cea mai retardată dintre toate. Mi-a plăcut Vicky Red şi cu ei ţineam, asta până când au apărut cei de la Jedward, care au cântat melodia irlandeză de anul ăsta. Eu îi ştiam de anul trecut, când au fost tot la ESC, cu Lipstick şi au fost favoriţii mei, dar anul ăsta melodia lor îmi place enorm. Şi cu ei ţin la ESC anul ăsta. Bine, nu are legătură cu selecţia naţională (după cum spuneam mergea foarte bine Vicky Red sau Electric Fence), dar nu m-am putut abţine să zic de Waterline. Şi după cum comentam, urăsc imbecilitatea selecţiei naţionale. I mean, cum poţi să trimiţi, popor român, melodie de bar, de vară, în spaniolă şi cântată de o trupă ce nu auzise de România până în 2000, la ESC, concurs internaţional ce presupune share-ul de muzică adevărată, întreţinerea relaţiilor continentale şi care presupune să promoveze specificul fiecărei ţări? Ok. Nu mai comentez, deşi sunt multe shituri de zis pe topicul ăsta. Crima (bine, sinuciderea României în societate) e consumată.

Azi am aflat data dechiderii oficiale Pottermore: "early April 2012". Aaaah! So, so, so happy and excited! Nu pot să aştept. În octombrie anul trecut s-au dat 1 milion de conturi şi eu nu am fost suficient de rapidă să prind unul. Trebuia să faci nişte task-uri ca să prinzi nu ştiu ce "magic quill" pe un site. Nu am aflat de-abia în noiembrie când era prea târziu. Şi acum se decid să-l deschidă publicului liber. E lumea HP, plus mult mai multe detalii furnizate şi moderate de chiar J.K.Rowling. Eşti sortat într-o casă, îţi cumperi bagheta & so on. E simply amazing, din câte am văzut din teasere. Platforma e SONY, aşa că se aşteaptă la grafice bune. Aş, stau ca pe ţepi. 

Luni a venit la mine o colegă dintr-a patra, Alexandra. Oh, God, how I missed her. Mamele noastre trebuiau să se întâlnească, şi mama Alexandrei a adus-o şi pe ea. E neaşteptat de revigorant să îţi împarţi realizările şi necazurile adunate în trei ani cu cineva pe care nu ai mai văzut de mult timp, dar cu care te cunoşteai de la grădiniţă. E ciudat să vezi o persoană catalogată în mintea ta într-un fel şi să o vezi total schimbată, în bine. E distant faptul că trebuie să cunoşti acea persoană din nou, regăsind calităţi noi şi neştiute pe lângă cele vechi, care poate au dispărut sau poate s-au conservat. Dar e fascinant în acelaşi timp.  Nici nu ştiu cum să descriu sentimentul. Dar a fost o experienţă plăcută. Şi sper să mai am parte de aşa ceva.

Am făcut 5300 de hearts pe weheartit si 3100 pe 9gag. Nu ştiu ce o să fac cu viaţa mea. Şi aici se apropie de 4500. Thank you, folks. Lurve ya.

Scuze că e scurt, şi că am bătut mai mult câmpii dar asta e. Ok, I lied. I'm not sorry. See ya.

Summă'

0
COM
În fiecare an, în perioada asta, vara îmi lipseşte mai mult ca oricând. Deci rezultă post anual. Asta e ediţia cu numărul doi. Enjoy.


Uneori îmi lipseşte fierbinţeala de pe umeri, creştet, arzându-mi spatele, părul ars la capete şi decolorat.
Simt lipsa melodiilor ritmate de pe plajă, iar lungimea nopţii e incomparabilă cu puţinele ore întunecate petrecute sub pătură cu o carte în mână. Totul parea atât de scurt şi intens...
Îmi lipseşte fredonatul colidelor prin casă, zbenguindu-mă în maiou şi pantaloni scurţi, căştile devenind prelungirea urechilor conectată cu buzunarul.
Mi-e dor de teancul de caiete prăfuite depozitate undeva în dulapul plin de vechituri, singurul rechizit păstrat, stiloul, zăcând pe biroul aproape gol lângă caietul-jurnal făcut ferfeniţă.
Lipsa zborului prin parc cu "instrumentele de tortură" pe care le iubesc atât, împreună cu Hamster îmi chinuie picioare.
Mă podidesc lacrimile când văd costumul de baie rămas mic şi decolorat, aruncat undeva pe fundul dulapului.
Degetele-mi tremură pe ecranul telefonului, ezitând asupra unor numere de telefon uitatem culese de pe plaje, de prin piscine şi de pe cărări uitate de munte, neavând curaj să apese.
Vreau înapoi orele petrecute în faţa uneui manga/serii anime bune şi zilele irosite jucând jocuri stupide.
Mă tulbur când văd scrâncioabele acum pline de zăpadă, părăsite, care îmi ofereau odinha şi adăpostul ciudat de copilăros greu de găsit în parcul ce vibra cândva de viaţă.
Îmi frec genunchii absentă, reproducând durerea căzăturilor, iar muşchii îmi zvâcnesc, amintindu-şi de teribilele febre musculare.
Pielea mea pare mult prea palidă în comparaţie cu cea a unei fete ce seamănă izbitor de mult cu mine, a cărei poză o am pe raftul cu amintiri dulci.
Braţele îmi tremură, căutând aer liber sub straturile de haine groase îndesate în geaca mult prea lungă şi umflată pentru gusturile mele.
Aud scheunatul lui Colţ, întrebându-mă dacă şi el mai revocă din când în când eşuatele lecţii de dresaj luate seara pe iarba încă fierbinte.
Mingea de volei stă pleoştită pe undeva la subsol, spartă, lipsită de speranţa de a fi reumflată cândva şi ţinând companie mingii de plajă, de trei ori mai mare ca ea, dar în aceeaşi situaţie deplorabilă.


Ştii ceva memorie tâmpită? Uită totul despre vara trecută. Sunt în stare să rezist până la următoarea şi să o fac de neuitat de data asta.




Weell, dragi mei luaţi aminte la această deplorabilă postare că alta nu mai ştiu când vizionaţi. Laptopul mi-a cedat marţea trecută din cauza unei pane de curent şi nu a mai pornit de atunci. E mort. Complet. De-abia l-am convins pe tata să mă lase să instalez diacriticele şi să scriu aici. Până vine M. să-mi repare laptopul nu ştiu ce fac. 
Byez, peeps.

Books and HP-ism

5
COM
Am fost azi la Librex. Da, chicks. Târgul de cărţulii. Eek.

Mi-am luat Jurnalele Vampirilor la un preţ rezonabil. 44 de lei primele patru volume. În ediţie necartonată, că ălea cartonate le detest (nu le pot citi deloc, nici sub pătură şi nici în mâini, sunt atââât de grele şi nesuferite) plus că erau 30 de lei cartea, spre deosebire de ediţia îngustă şi necartonată care era 11 lei piesa. Plănuiesc să le citesc pe toate în mai puţin de o săptămână dacă mă ţin. La ce rapid am mâncat anul trecut primele două sezoane din serial, carţile ar trebui să fie o nimica toată.

Chi-li-pir.

Şi am luat şi "Eat. Prey. Love" de Elizabeth Gilbert (Mănâncă, roagă-te şi iubeşte), pe care momentan o ronţăie mama. După cartea asta s-a făcut un film splendid cu Julia Roberts, pe care l-am adorat.

Apoi mai e şi "Ultimul cântec" de Nicholas Sparks, un romantic clasic, dar în acelaşi timp şi modern, la care plănuiesc să văd filmul în seara asta. E cu Miley Cyrus şi nu ştiu dacă va fi enjoyable sau nu, pentru că am eu ce am cu tipa asta.

Şi pe lângă ăstea, am luat şi ceva crime scrise de Rodica Ojog-Braşoveanu, care scrie s-u-p-e-r-b. Frate-miu şi-a luat "Jurnalul unui puşti", pe care eu i-am smuls-o din mână şi am terminat-o acum ceva minute, în mai puţin de o oră. A primit aprobarea, şi i-am dat-o scumpului meu neşoarce de bibliotecă spre citit cu încetinitorul.

Am făcut aseară nişte quizuri de sortare în casele din Harry Potter. Cum nu era greu de ghicit, am picat de trei ori (teste diferite!) la Ravenclaw (sau Ochi-de-Şoim dacă vreţi), cu un scor apropiat de Griffindor (sau Cercetaşi. Y U NO READ HP IN ENGLISH?). Eu sincer, la Griffindor nu am ce căuta. Bine, îl am de căutat pe Harry. Dar sunt o fricoasă egoistă care nu riscă nici măcar pentru ea. Sau cel puţin asta e părerea mea. Frate-miu a picat la Hufflepuff (Astropufi) de două ori. Kee. De aşteptat. Scumpul meu papălapte. S-a apucat şi el de citit HP şi e la volumul doi. Îmi vine să-l pup când îl văd cu nasul în coperţile mele favorite, chiar dacă citeşte doişpe pagini pe oră. Ultima dată a picat la Ravenclaw, doar pentru că a pus culoarea albastru în loc de verde, care-i place (pica la Slytherin dacă punea verde). Ce criză am făcut. Ce să caute neşoarecele de bibliotecă la casa deştepţilor? Enfin. Uit că genele mele se găsesc şi în sângele lui de Non. Deci dacă-i insult cretinitatea mă insult pe mine. Aş, ce filozoficală sunt.

bitch, please.

2
COM
Girl asks her bestfriend: 
'What do you think you'd do if I were to die?'
She answers:
'I would probably die too.'
'Awww. Why?' 
'Sometimes, too much happiness can cause death.'

Cute story.

4
COM
Look what I've found on weheartit.com.

Once, there was a little girl who was playing in the park when she found a picture in a bush. In the picture there was a boy of her age. She fell in love with the boy, but she didn't realise it since she was only a kid. She treasured the picture and she searched the boy for years, but she didn't find him. She kept the picture in her wallet. She didn't find her first love, but, many years later she married a man who loved her dearly and the feeling was mutual. One day, her husband opened her wallet and found the picture. He asked her who was the boy. She aswered:
'My first love.'
He smiled and said:
'I lost this picture when I was 9.'

Cred că asta a fost cea mai adorabilă chestie pe care am citit-o vreodată. So, so sweet and kawaii.