News?

Mamă, ce lucky sunteţi. E a patra zi în care postez. In a row.

Probabil vă întrebaţi ce am avut cu engleza zilele astea. Mai mult de jumate din posturile mele au fost acaparate de englezismele mele patetice. Well, am avut olimpiada judeţeană la engleză ieri. Of couse, eu m-am pregătit mai mult ca niciodată, adică deloc. Am avut joia şi vinerea liberă (mă rog, joi am fost la prima oră ca să dau testul la geometrie şi dacă iau măcar un 7 I'll be shitting bricks of my happiness) şi am învăţat... quotes de pe weheartit. Dar cititul fanfictionului în engleză l-am accentuat. Cred că ăsta e motivul englizării mele. Cât despre olimpiadă, probabil voi lua şi eu 85 de puncte cu noroc (I'll be shitting bricks again). Am şi depăşit limita de cuvinte la compunere cu 20. Se pun "the", "to", "on", "a" etc - urile? Atunci iese.

Am o idee genială de story. Nu, nu e fanfiction. Am făcut prea multe de astea. Am un story-line drăguţ şi nişte personaje simpatice. Deocamdată nu găsesc forţa interioară de a îl pune pe hârtie. Ca de obicei. Chezus. Probabil după primele 3 chapters îl părăsesc. Dar haideţi să vă dau plotul, ca să nu ziceţi că v-am stârnit degeaba.

"Roxe era cel mai invizibil, previzibil, visător şi singuratic şoarece de bibliotecă existent în şcoala ei. Avea doar o singură prietenă, Ryme, care o mai scotea din cărţile ei mult iubite. Viaţa ei era simplă şi lipsită de evenimente, când, într-o zi la bibliotecă, găseşte o carte cu coperţi bleumarin, fără titlu şi autor. O deschide la mijloc, unde două cuvinte erau scrise, fiecare pe o pagină: "demeurez" (a rămâne, fr) în stânga şi "laissant"(a pleca, fr) în dreapta, mari şi caligrafiate. Odată ce atinge pagina din dreapta, este absolvită în carte, într-o lume pe care ea o poate controla aşa cum doreşte, din care poate pleca şi poate reveni oricând vrea, dacă are cartea. Dar ce se întâmplă când Ryme îi descoperă secretul? Roxe nu ştie dacă lăcomia Rymei va fi înfrântă sau nu de prietenia lor."

Vara mea se prezintă deja a fi strălucită. S-ar putea să plec în Anglia, împreună cu scumpa mea verişoară (a cărei vârstă se prezintă a fi dublul anilor mei) şi cu fiul ei, un pitic absolut adorabil (feel the sarcasm) de vreo cinci anişori, la jocurile olimpice. Iar ai mei plănuiesc o excursie în Franţa. Sau Italia. Unknown yet. Dar sigur ieşim din ţară. Argh, dar mai am de terminat semestrul ăsta. Sweet boggarts. Mai e mult până la vară.


P.S: Mi-am cumpărat primul borcan de Nutella pe anul ăsta. Sweet sugar licorice wands. Cred că mă îndrăgostesc din ce în ce mai tare cu fiecare vârf de deget lins.


[Edit a few minutes later] : Am aflat rezultatele. 87 de puncte. Therefore, I shall be shitting bricks.

2 comentarii:

Poate vrei să-ţi dai cu părerea sau poate să-mi lauzi genialitatea...sau să mă blestemi. Nu contează. Comentează!

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.