Acum 4 ani
Lucid dreams.
Azi dimineaţă m-am trezit pe la nouă, şi amintindu-mi de un post de pe 9gag despre visatul controlat, am decis să încerc şi eu. Warning: dacă nu aveţi creierul pregătit pentru explicaţii foarte încâlcite, don't read further.
Acolo zicea să încerc faza după un somn adânc de 6-10 ore. Păi mă culcasem la 23:30 şi m-am trezit la 9. Bifat. După aia, zicea să stau nemişcată, să-mi golesc mintea şi să mă concentrez pe respiraţie sau pe bătăile inimii. Greu, din moment ce în cap mi se tot repeta refrenul de la 1D - One Thing. Well, I managed to do that, after some tries. Trebuia să fac asta timp de 15-30 de minute, timp în care nu trebuia să mă mişc, deschid ochii sau să "interacţionez" cu petele colorate din spatele pleoapelor (ştiţi voi, ălea care apar când vă apăsaţi ochii). Mie mi-a luat aproape o oră, după ceasul meu biologic, să intru în starea "semi", între somn şi veghe. Şi nu mi-a reuşit calumea, dar am făcut ceva. Visam chestii pe care mi le propusesem înainte de experiment, dar erau gri, neclare şi ceţoase. Prima oară eram la un foc de tabără, împreună cu cine îmi propusesem să mă întâlnesc. A dispărut foarte rapid, trezindu-mă din nou cu ochii închişi, în aceeaşi poziţie înainte de "vis". M-am concentrat din nou şi am apărut într-un loc şi mai vag, într-un sat dărăpănat, nelocuit şi eram, creeeed, cu cine vroiam să mă întâlnesc. Ne ascundeam de ceva. Nu m-am gândit niciodată la acel sat ca fiind o "destinaţie", dar am întâlnit personajul, deci a mers pe jumate. M-am "trezit" din nou, în aceeaşi stare semi, şi după o concentrare şi mai mare, dacă e posibil, am intrat în al treilea vis, cel mai ciudat, cel mai lung, pe care nici nu mi-l amintesc bine. Era parcă o pajişte, iar eu eram undeva sub un copac imens, s-a întâmplat ceva şi a început să plouă tare. Cineva era în faţa mea şi m-a îmbrăţişat tare. Tare. Doamne, parcă a fost real. E o senzaţie pe care o simt şi acum, ore după. Şi am bănuiri în privinţa identităţii persoanei. Cât despre cadru, e un peisaj pe care mereu mi l-am imaginat şi pe care am vrut să-l văd dintotdeauna. Un detaliu pe care am uitat să-l precizez: după fiecare "trezire" simţeam nevoia să mă mişc şi nu realizam că visasem, ci simţeam nevoia să mă concentrez pe respiraţie mai departe. Şi tremuram. Dar am rezistat. După al treilea vis, mi-a dispărut concentrarea şi am simţit ceva ce lipsea. Mi-am deschis ochii. Bineînţeles, eram la mine în cameră, dar culorile erau mult mai puternice şi mai stridente (din cauza contrastului cu visele, cred).
Vreau să mai experimentez chestia asta, poate îmi iese bine. Durează prea mult şi e extenuant. Poate mă perfecţionez. Also, dacă vreţi să încercaţi, informaţi-vă mai întâi. Dacă nu o faceţi bine, puteţi rămâne în paralizie de somn (adică nu vă puteţi trezi) sau să visaţi chestii îngrozitoare, dacă vă e frică. Şi trebuie ceva concentrare să-ţi menţii mintea goală, să nu te gândeşti la nimic.
Bye folks.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
n.jpg)
Stii ceva? Ai un blog taaare dragut! :x
RăspundețiȘtergereE prima data cand il vad,si ar trebui sa-mi fie rusine ca nu am dat de el pana acum.Ceea ce scrii tu e chiar interesant :D.
Cu siguranta ai casitgat inca un follower!
Te pup :)
Emy.
Mersiii xox
ȘtergereApreciez enorm. Nu ştii ce bine mă simt când lumea spune asta. :x
Hm, interesant. Poate o sa incerc si eu, dar imi e un pic cam teama.
RăspundețiȘtergereAi primit un premiu: http://rose-books.blogspot.com/2012/03/leapsa-sii-premiu.html
Aww, mulţumesc. :x
Ștergere