Well, it lasted...

Fişier: · Desenat de Semiscrisa. la
Gaaaah. Azi e vineri, 13. Antepenultima zi de vacanţă. Aiurea. Ce superstiţioasă sunt şi eu. Dar totuşi vreau să se întâmple ceva interesant. Ar trebui să vă povestesc cum mi-am petrecut eu cele trei săptămâni de vacanţă, să înţelegeţi de ce vreau o schimbare.

Cum s-a terminat semestrul, am fugit în mall, evident. Nu vreţi să ştiţi câţi bani am cheltuit şi pe ce. În fine, meritam o sesiune de şhopping singurică, fără stres. 
Prima săptămână am mâncat anime-uri, manga şi drame. Nu vreţi să ştiţi câte. Bine, vă spun: trei serii de anime (a câte vreo douăzeci şi patru/şase de episoade fiecare), şapte de manga (fiecare cu peste treizeci de capitole) şi două drame koreene. Pare imposibil să le termini pe toate într-o săptămână, dar nu e. Keee.

În a doua săptămână am citit. Cărţi. Cu pagini reale. Am citit Damnare (pe care am primit-o de la Cris, de Crăciun) şi Pânza de paianjen a Cellei Serghi. Îhm, nu cele mai bune cărţi din lume, dar în fine. Şi am stat. Pur şi simplu. Visând cu ochii deschişi. Lipită cu spatele de caloriferul cald, cu o pernă sub mine.

În a treia săptămână, pe lângă lungile sesiuni de stat şi visat cu ochii deschişi, am desenat. M-am apucat de creat haine, pe hârtie, ofc. Şi eu nu am talent la desen. Poate doar la selectat, combinat şi pus culori. Atât. Dar îmi place să creez haine şi coafuri.

Deci, nu am ieşit din casă. Totuşi, am prins o răceală urâtă pe 31, care m-a ţinut până zilele trecute. Plus o infecţie monstruasă la degetul mare de la mâna stângă, pe care numai peştele din Dunăre ştie de unde am luat-o. 

Nu am scris un vers, o propoziţie vacanţa asta. Dar câte am visat şi am gândit numai eu ştiu. Nici nu mă mai obosesc să le scriu, le las acolo, la căldurică, în chestia aia pe care o port ca să nu-mi ploaie în gât.

Sărbătorile le-am petrecut cu cei dragi. Crăciunul a fost relaxant, cu familia, iar de revelion am stat cu cel mai apropiat prieten de-al meu, râzându-ne sufleţelul afară. Au fost cred că cele mai bune sărbători petrecute de mine vreodată.

Cât despre teme... well, azi, mâine şi duminică presimt că vor fi nişte zile luuungi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Poate vrei să-ţi dai cu părerea sau poate să-mi lauzi genialitatea...sau să mă blestemi. Nu contează. Comentează!

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)